Dacia Antiqua

SUPPLEMENTUM


ARTĂ ANTICĂ ÎN COLECŢII ROMÂNEŞTI

În paginile care urmează vor fi prezentate piese inedite, fără loc de provenienţă cunoscut (în marea lor majoritate), dar deosebit de importante sub raportul valorii lor de artefacte, piese aflate cu precădere în două mari colecţii: Colecţia Severeanu (M.I.M.B.) şi Muzeul Banatului din Timişoara.
Importanţa acestui Supplementum a mai fost argumentată în Introducere. Nu este cazul să ne repetăm. Trebuie totuşi amintite în plus unele considerente. De pildă, marele lot de sticlărie romană din Colecţia Severeanu (deşi nici uneia dintre piese nu-i este consemnată scriptic obîrşia) se înscrie prin majoritatea covîrşitoare a profilelor vaselor, prin preponderenţa unguentariilor cît şi prin frecvenţa anumitor tipuri ale acestora din urmă, frecvenţă caracteristică litoralului nordic şi vestic al Pontului Euxin, se înscrie deci în aria descoperirilor similare dobrogene şi poate fi deci atribuit, pe baza considerentelor amintite, acestei regiuni. Un număr însemnat totuşi din piesele colecţiilor expuse în prezentul supliment provine cu certitudine de pe teritoriul ţării noastre şi la ele am făcut deseori apel în cursul capitolelor anterioare. A le publica singure, lăsînd deoparte contextul lor muzeistic (de asemenea, inedit), ar fi însemnat spargerea unităţii colecţiilor şi implicit un deserviciu făcut cunoaşterii la a cărei îmbogăţire ne-am propus să contribuim.

STICLĂRIE ROMANĂ în Colecţia Severeanu. (Cifrele indicînd înălţimea, I, şi diametrul, D, sînt în milimetri. Înălţimea se dă numai la piesele întregi, diametrul la cele fragmentare. După dimensiune urmează numărul de inventar. Cifra care însoţeşte trimiterea bibliografică Isings se referă la forma obiectului).

a) Unguentarii
1. Piriform, fără gît (I=53, 561/18572, pl. XIII, 7). Sec. I (Peter la Baume, pl. 58, 1; Isings, Limburg, nr. 2).
2. Cu bulb şi gît scurt (I=50, 1238/18617, pl. XIV, 7). Sec. I—II (Isings, 6; Filarska, nr. 111; Garin II, p. 62).
3—5. Corp globular şi gît cilindric mai scurt (I=49, 487/18517, pl. XIV, 1), sau mai lung (I—55, 499/18505; I=55, 488/18613). Sec. I (Isings, 26a; Spartz, nr. 111, 112, 115; Bucovală, nr. 139).
6—7. Corp piriform şi gît cilindric (I=59, 888/18511, pl. XIV, 4; I=42, 880/18522). Sec. I (Isings, 26a; Spartz, nr. 6; Peter la Baume, N 18).
8. Corp globular aplatizat (I=42, 479/18632, pl. XIV, 3). Sec. II—III (Isings, 26a).
9. Corp piriform, fără gît (Olbia, I=46, 558/18504, pl. XIV, 6). Sec. II—III (Isings, 26a).
10. Cu bulb şi gît lung (I=90, 886/18543, pl. XIV, 5). Sec. III—IV (Filarska, nr. 295; Garin II, p. 61).
11—13. Corp piriform şi gît mediu (I=86, 624/18647, pl. XIV, 14; I=52, 893/18545;  I=106, 559/18514). Sec. I (Isings, 28 a, Filarska, nr. 203, 236; Pirling, pl. 41,  9).
14—19. Corp piriform şi gît scurt constrictat la bază (I=68, 615/18545; I=71, 1229/18573; I=48, 478/18571; I=71, 557/18494), alteori cu gîtul ceva mai lung (I=93, 629/18579; I=79, 485/18649, pl. XIV, 8). Sec. I—II (Isings, 26 a; Isings, Limburg, nr. 2, 4; Filarska, nr. 200, 203; Spartz, nr. 14).
20. Corp piriform, gît scurt, evazat la bază (I=80, 628/18493, pl. XIV, 2). Sec. I—II (Isings, 26 a; Dura Europos, nr. 754).

21. Corp piriform constrictat la mijloc, gît lung şi constrictat la bază (I=98, 889/18559, pl. XIV, 11). Sec. I—III (Isings, 28; Peter la Baume, D 10; Filarska, nr. 210; Isings, Limburg, nr. 6).
22—25. Corp piriform alungit, gît scurt, constrictat la bază (I=97, 619/18576; I=65,  622/18563; I=79, 620/18570, pl. XIV, 10) sau lung (I=108, 623/18570, pl. XIV, 15). Sec. II—III (Isings, 28 a; Filarska, nr. 248, 252).
26—27. Corp piriform alungit, gît lung în prelungire (I=88, 614/18564; I=89, 621/18522, pl. XIV, 13). Sec. II—III (Isings, 83; Filarska, nr. 229; Dura Europos, nr. 726).
28—39. Tip sfeşnic cu corpul în formă de clopot tronconic (I=136, 895/18645, pl. XIV, 9; D=90, 1212/18489; I=165, 875/18565; I=180, 899/18596; I=119, 470/18642) sau de clopot cu marginile rotunjite (I=122, 885/18516, pl. XIV, 12; I=225, 891/18602; I=217; 465/18657; I=121, 881/18566; I=115, 898/18513; I=175, 884/18500; D=61, 1209/18623), avînd gîtul cilindric, în majoritatea cazurilor cu constricţie la bază. Sec. II—III (Isings, 82 A1; Filarska, nr. 204, 219, 220, 256).
40—46. Tip sfeşnic cu gît cilindric constrictat la bază şi corp tronconic cu baza mai mică (I=142, 878/18656, pl. XV, 1; I=110, 887/ /18655; I=112, 497/18541; I=140, 882/18535) sau mai mare (I =165, 556/18644, pl. XV, 2; I=157, 549/18636; I=167, 475/18650). Sec. II—III (Isings, 82 A2, 82 B1; Filarska, nr. 263).
47—51. Tip sfeşnic cu gît cilindric neconstrictat la bază şi corp tronconic cu baza mică (I=113, 551/18546, pl. XV, 3; D=50, 1218/18574; I=140, 554/18634; I=143, 555/18502; I=151, 1214/18654). Sec. II—III (Isings, 82 B1, 82 B2; Filarska, nr. 276, 310).
52—57. Tip sfeşnic, cu gît evazat la bază, trecînd fără demarcaţie în corp tronconic cu baza mică (I=119, 553/18503, pl. XV, 4; I=115, 892/18520; I=106, 550/18652; I=104, 894/18498; I=107, 1225/18610; I=113, 1224/18497). Sec. II—III (Isings, 82 B1, 82 B2; Filarska, nr. 252, 310).
58—64. Tip sfeşnic cu gît cilindric şi corp conic aplatizat (I=177, 469/18633, pl. XV, 5; I=145, 896/18558; I=167, 883/18646; I=142, 552/18641; I=145, 466/18508; I=152, 897/18635; I=132, 890/18551). Sec. II—III (Isings, 82A2, 82B2).
65—72. Tip eprubetă, cu partea mediană bitronconică (I=232, 630/18555, pl. XV, 6; I=228, 632/18556; I=233, 631/18557; D=23, 1230/18552; I=190, 633/18550; I=194, 1233/18554; I=205, 1234/18549; D=32, 1228/18562). Sec. IV (Isings, 105).

b) Flacoane
73—75. Cu corp globular şi gît uşor conic, neconstrictat la bază (I= 109, 473/18581, pl. XV, 9, sec. I—II, Isings, 26 a), cu gît pîlnie (D=94, 1213/18592, pl. XV, 8) sau cilindric, cu buza răsfrîntă de două ori (I=145, 468/18591, pl. XV, 7). Ultimele două, din sec. II (Isings, 92, 70; Filarska, nr. 88; Vessberg, p. 154, fig. 48, 10).
76—77. Cu corp globular, gît uşor conic, gură în pîlnie sau puţin evazată (I=148, 588/18614, pl. XV, 10; I=125, 587/18491). Sec. II—IV (Isings, 101; Filarska, nr. 113; Bucovală, nr. 76; Pirling, mormîntul 1279).
78—81. Cu corp piriform, gît cilindric, gură evazată sau în pîlnie (I=248, 574/18553, pl. XV, 12; I=180, 562/18638) sau cu gît cilindric constrictat la bază şi buza aplatizată (I=220, 567/18653, pl. XV, 13; I=155, 586/18490). Sec. III (Isings, 101; Filarska, nr. 121; Bucovală, nr. 105—122).

82. Gutturnium cu corp globular cu 6 nervuri şi 7 picioruşe, gît conic şi gură în pîlnie (I=102, 476/18590, pl. XV, 11). Sec. III— IV (Filarska, nr. 101; Peter la Baume, D 65).
83. Cu corp globular şi gît cilindric constrictat la bază (I=115, 587/18510, pl. XVI, 1). Sec. III—IV (Isings, 103; Spartz, nr. 103; Bucovală, nr. 84; Fremersdorf, Köln, p. 33, nr. 5).
84—88. Cu corp globular, bulbular sau paralelipipedic (ultimul şi penultimul), fără inel de bază; gîtul pîlnie (I=154, 472/18492, pl. XVI, 3; I=182, 486/18586, pl. XVII, 9; D=96, 1215/18547; D=58, 1216/18622; latura=39; 1226/18577). Sec. III—IV (Isings, 104 b, 133; Filarska, nr. 96; Spartz, nr. 116; Bucovală, nr. 70).
89—94. Cu corp bulbular cu inel de bază sau fără (ultimele două), gît cilindric, decorat cu una sau mai multe spirale de fir, şi gură în pîlnie (I=110, 579/18588, pl. XVI, 2; I=102, 477/18608; I=97, 589/18595; I=105, 569/18499; I=106, 464/18509, pl. XVII, 1; I=79, 1210/18585). Sec. III—IV (Isings, 133; Vessberg, p. 159, fig. 49, 2—3; Bucovală, nr. 85, 87).
95—97. Cu corp bulbular cu inel de bază şi gît scurt, în pîlnie (I=101, 467/18536, pl. XVI, 4; I=94, 484/18609; I=95, 584/18542). Sec. III—IV (Isings, 104 a; Fremersdorf, Nürnberg, p. 33, pl. 3, 1, sec. VI?; Bucovală, nr. 93—98).
98—99. Cu corp şi gît cilindric şi bază evazată (I=65, 625/18548, pl. XVI, 8; I=93, 900/18582, pl. XVII, 3). Sec. III—IV (Isings, 102 a; Spartz, nr. 123).

c) Butelii
100—102. Cu corp paralelipipedic, gît cilindric scurt, buză lată, răsfrîntă sau aplatizată, toartă lată cu două nervuri laterale (I=130, 491/18495, pl. XVI, 5; I=167, 492/18584; I=86, 496/18616). Sec. I—III (Isings, 50 a; Filarska, nr. 141; Charlesworth, p. 28, fig. 4, 6).
103—108. Cu corp cilindric scurt, alungit (penultima) sau cu corp piriform (ultima); gît cilindric scurt, buza de două ori răsfrîntă într-un guler uneori aplatizat; cele cu corp cilindric scurt au ca decoraţie pe acesta linii în relief sau incizate; mici torţi unghiulare, uneori cu un număr mare de nervuri ale căror picioare se profilează distincte pe partea superioară a corpului (I=100, 493/18637, pl. XVII, 8; I=118, 490/18496, pl. XVI, 7; I=175, 494/18640; I=125, 489/18512; I=232, 495/18569, pl. XVI, 16; I=114, 586/18501, pl. XVI, 6). Sec. I—II (Isings, 51, 51 a, 51 b; Filarska, nr. 136—138; Vessberg, p. 148, fig. 46, 21, p. 147, fig. 46, 16; Bucovală, nr. 11).

d) Căni, pahare, boluri
109—110. Căni cu corp globular, gît scurt cilindric, buza trilobată (oinohoe) sau circulară, în pîlnie; toartă cu fald pe buză (ultima) şi nervuri laterale (I=128, 566/18605, pl. XVI, 13; I=150, 482/18507). Sec. I—II (Isings, 56 a; Filarska, nr. 135; Vessberg, p. 147, fig. 46, 12; Bucovală, nr. 3).
111—116. Pahare: cu corp tronconic cu patru falduri şi buză evazată (I=76, 576/18606; sec. I—II: Isings, 32); tip butoiaş, cu buza evazată (I=102, 580/18594; sec. III—IV: Isings, 131; Filarska, nr. 75); simplu, cilindric (I=52, 1237/18533, pl. XVI, 11; sec. III—IV: Vessberg, p. 137, fig. 44, 1); cu corp bulbular decorat cu striuri diagonale şi gură în pîlnie; sticlă galben-verzuie (I=120, 577/18619, pl. XVI, 14; sec. III—IV); cu corp bulbular decorat cu cinci ove inegale din fir de sticlă; gura în pîlnie; sticlă groasă galbenă (I=128, 575/18621, pl. XVI, 15; sec. IV: Fremersdorf, Nürnberg, p. 33, pl. 2, 4 — piesă provenind din Siria şi datată în sec. VI; cea în discuţie e mai timpurie, vezi J.G.S., X, 1968, p. 183, nr. 18 şi J.G.S., XXII, 1980, pp. 9—11, exemplare mai tîrzii, descinzînd din aceeaşi formă); cu corp tronconic, picior discoidal, inel în relief sub buza uşor evazată; sticlă albăstruie (I=123, 565/18600, pl. XVII, 6; sec. IV: Isings, 109c; Peter la Baume, D 100).

117—118. Boluri cilindrice adînci, respectiv cu buza evazată şi cu ea îngroşată, dreaptă (I=75, 573/18578, pl. XVI, 10; I=55, 572/18620). Sec. III—IV, dar şi I—II, în special ultimul (Isings, 96 a, 12; Filarska, nr. 74, 52; Peter la Baume, D 38; Pirling, mormînt 1262; Vessberg, p. 137, fig. 44, 3).

e) Diverse
119. Bol plat, presat în formă (D=153, 613/18625, pl. XVI, 9). Sec. I (Isings, 24).
120. Cupă tronconică cu picior discoidal şi gură evazată (I=122, 571/18589, pl. XVII, 12). 1/2 sec. I (Isings, 37; Bucovală, nr. 21, 22).
121. Aribal miniatural cu buză groasă aplatizată (I=19, 560/18629, pl. XVI, 12). Sfîrşitul sec. I (Isings, 61).
122. Vas bulbular cu gît înalt, buză uşor evazată şi picior inelar (I=87, 1227/18583, pl. XVII, 13). Sec. I—II (Spartz, nr. 38).
123. Amforă miniaturală cu picior discoidal (I=123, 481/18597, pl. XVII, 11). Sec. I—II (Isings, 65; Peter la Baume, D 52).
124. Amforetă cu striaţiuni orizontale pe corp; sticlă galbenă cu toarte albastre (I=37, 1244/18628, pl. XVII, 2). Sec. I—II (Spartz, nr. 37; Peter la Baume, H 7).
125—127. Infundibulum cu picător pe corpul globular, gît cilindric lung şi buză inelară sau în pîlnie (ultima piesă); (I=101, 627/18518, pl. XVII, 10; I=80, 617/18524; I=80, 1211/18515). Sec. I—II (Filarska, nr. 156; Bucovală, nr. 123, 126).
128. Borcănel cu corp globular, gît cilindric scurt şi buză evazată (I=48, 618/18540, pl. XVII, 7). Sec. II—III (Isings, 68; Vessberg, p. 168, fig. 45, 20).
129. Capac de vas cu corp cilindric şi apucătoare înaltă; sticlă galbenă (I=80, 626/18627, pl. XVII, 4). Sec. II—III.
130. Flacon de toaletă cilindric, cu două torţi, decoraţie în spire de sticlă pe corp şi picior discoidal; sticlă verde (I=79, 498/18530, pl. XVII, 5). Sec. IV (Dura Europos, nr. 742).

GLIPTICĂ

Sutele de analogii iconografice, de care ne dispensăm, pot fi găsite de cei interesaţi consultînd lucrările cuprinse în bibliografia selectivă a cărţii noastreinfo consacrată colecţiei de pietre gravate a Academiei Române (acum la M.I.R.S.R.).

COLECŢIA SEVEREANU. Pietre gravate montate în inele romane de aur, argint şi bronz descoperite pe teritoriul României, inele publicate mai demult de noiinfo, fără însă a fi ilustrat atunci şi materialul litic ce le împodobea. Unele din aceste inele (nr. 6, 8, 9—10, 12, 13, 15, 17, 21 din lista de faţă) se află acum la M.I.R.S.R. Piesele sînt seriate aici în ordinea cronologică în care ele figurează în lucrarea amintită, la care trimitem pe cititorul interesat, indicînd, după numărul din prezenta listă, pe cel de acolo. Stînga şi dreapta sînt prescurtate, pentru toate piesele de gliptică, st. şi dr.; dimensiunile sînt date în mm, ca dealtfel pe tot cuprinsul acestui capitol; fără menţiune specială, pietrele gravate sînt intalii.
1/85 Cap feminin spre st.; cornalină; 14x12; Oltenia; pl. XVIII, 1.
2/87 Vultur retrocefal pe bază circulară spre dr. între două signa; cornalină; 9x12; Tomis; pl. XVIII, 2.
3/89 Amor în picioare spre dr., cu picioarele încrucişate; cornalină galbenă; 11x6; Tomis; pl. XVIII, 3.
4/90 Marte (?) spre st., încins cu parazonium, cu un genunchi la pămînt, în faţa unui trofeu; cornalină; 11x14; Tomis; pl. XVIII, 5.
5/91 Fortuna cu cîrmă şi cornucopie spre dr.; agată cu strat bleu pe fond cobalt; 10x8; Tomis; pl. XVIII, 4. Din acelaşi loc, un inel de argint cu cornalină reprezentînd Fortuna cu kalathos, cornucopie, spic şi cîrmă spre dr. (15x12) de a cărei imagine nu dispunem (nr. 134, acum la M.I.R.S.R.).
6/93 Fortuna cu cornucopia, cîrmă şi ramură spre st., cornalină; 15x11; castrul de la Răcari; pl. XVIII, 9.
7/96 Două mîini împreunate ţinînd două spice şi o capsulă de mac; cornalină; Drăgăşani.
8/97 Cal retrocefal spre st.; almandină; Oltenia; pl. XVIII, 6.
9–10/98 Două camee în agată reprezentînd cîte un geniu înaripat (funerar) sprijinit pe o torţă întoarsă; Balş.
11/105 Fortuna cu cornucopie şi spic (?) spre dr.; jasp galben; 16x14; Tomis; pl. XVIII, 10.
12/109 Două mîini împreunate; deasupra vas cu două spice şi o capsulă de mac, încadrat de două cornucopii cu cîte o globulă dedesubt; jasp galben; 14x12; Tomis; pl. XX, 1.
13/110 De la st. spre dr.: ghindă, spic, armură şi trei săbii dispuse vertical; cornalnă; 10x14; castrul de la Răcari; pl. XX, 2.
14/115 Panisos spre st. cu ciorchine; cornalină; 12x14; Tomis.
15/116 Gryllos: faţă imberbă spre dr. avînd deasupra şi în spate două măşti bărboase; jasp roşu; 8x7; Tomis; pl. XX, 4.
16/117 Camee: între două frunze de iederă inscripţia VITA MEA; sardonix (relief alb pe fond roşu); format rectangular; 5x8; Tomis.
17/121 Cap feminin spre st. (poate personaj din familia lui Traian); opal; 12x9; Oltenia; pl. XXII, 3.
18/125 Amor călare pe delfin spre st., cîntînd din fluierul dublu; almandină; 17x10; Tomis; pl. XVIII, 7.
19/127 Capricorn spre st.; agată (strat bleu pe fond cobalt); 9x13; Silistra; pl. XVIII, 8.
20/129 Geniu înaripat (funerar) sprijinit spre st. pe o torţă întoarsă; agată (strat gri pe fond cobalt); 13x10; Romula (Reşca); pl. XVIII, 13.
21/133 Camee: cap de Meduză din faţă; cornalină; 13x10; Tomis.
22/141 Sol-serapis cu cornucopia şi patera spre dr.; în jur simboluri neidentificabile şi litere (?); calcedonie; 16x12; Oltenia; pl. XVIII, 11.
23/142 Esculap spre dreapta, cornalină; 11x10; Oltenia; pl. XVIII, 12.

Colier model (inv. nr. 10508/71980) lucrat destul de rudimentar în fir de aur pe care sînt prinse în monturi simple intalii şi camee antice şi moderne. Colierul, în ansamblu, a mai fost prezentatiinfo cu aproape două decenii ăn urmă; au fost descrise atunci cele 44 intalii şi camee care îl compun (citite în chip nesatisfăcător), fiind ilustrate doar cîteva dintre ele (întîmplător, cu precădere cele moderne) şi considerate cu toate drept piese antice. În cele ce urmează vor fi publicate numai piesele antice: un intalu elenistic tîrziu şi 31 intalii şi camee romane.

24 Bustul lui Dionysos imberb spre st. cu cunună de iederă; ametist; 15x14; pl. XVIII, 14.
25 Jupiter pe tron spre dr. cu sceptru, fulger şi acvilă la picioare; cristal de stîncă; 14x11; pl. XVIII, 15.
26 Minerva cu scut şi lance spre dr. şi cu Victorie în mîna st.; agată (strat cafeniu pe fond alb lăptos); 15x11; pl. XVIII, 16.
27 Bustul Romei cascat şi drapat spre st.; jasp roşu; 14x11; pl. XVIII, 17.
28 Venus cu armele lui Marte, spre st., sprijinită cu cotul dr. de o colonetă; în mîna st. ţine coiful, la picioare scut şi gladius; cornalină; 12x19; pl. XVIII, 18.
29 Amor cu fluture în mîna st. şi torţă în dr.; ametist; 11x9; pl. XVIII, 20.
30 Amor pe amforă spre st., navigînd cu o pînză; agată bicoloră tăiată transversal (roşu, dr.; alb-translucid, st.); 6x8; pl. XIX, 5.
31-32 Mercur spre dreapta cu petasos, caduceu şi pungă; agată în două straturi (cafeniu pe fond alb-lăptor); 13x10; pl. XIX, 3 şi respectiv cornalină; 11x9; pl. XIX, 1.
33 Fortuna spre dr. cu cornucopie în mîna dr., iar în st. spice, capsulă de mac şi cîrmă; cornalină; 13x11; pl. XVIII, 19.
34-35 Bonus Eventus (?) spre st.; jasp verde; 11x8; pl. XIX, 2 şi respectiv jasp galben; 13x9; pl. XIX, 21.
36 Muză (?) şezînd pe un cip spre st., în faţă şi în spate cîte un vultur; în mîna dr. ţine la înălţimea feţei o mască (?); onix brun translucid; 16x14; pl. XVIII, 22.
37 Călăreţ cu lance spre st.; cornalină; 12x10; pl. XIX, 4.
38 Bust spre st. cu cunună de lauri (poate Caracalla); jasp roşu; 11x9; pl. XIX, 6.
39 Cap masculin schematizat şi diademat spre st.; agată bej translucidă; 17x13; pl. XIX, 11.
40-43 Capete feminine spre st.; în faţă, literele AV, jasp roşu, 10x9, pl. XIX, 9; cornalină, 12x12, pl. XIX, 12; cornalină, 13x11, pl. XIX, 10 şi cap feminin cu văl spre dr., cornalină, 19x15, pl. XIX, 13.
44-45 Leu în mers spre st., jasp roşu, 9x12, pl. XIX, 14; idem, cu stea deasupra, jasp galben, 9x14, Pl. XIX, 15.
46 Vultur retrocefal spre dr.; onix brun; 12x10; pl. XIX, 7.
47 Capricorn spre st.; dedesubt delfin cu cîrmă spre dr. şi cornucopie cu pasăre spre st.; onix fumuriu; 12x10; pl. XIX, 20.
48 Scenă de gen: doi cocoşi trăgînd o bigă spre dr. mînaţi de un şoarece; jasp roşu; 10x12; pl. XIX, 17.
49 Scenă de gen sau alegorie funerară (vezi capitolul IV): cîine urmărind un iepure spre st.; agată în trei straturi (brun, alb-lăptos şi cobalt); 12x10; pl. XIX, 18.
50 Rac spre st.; pasă de sticlă verde; 8x11; pl. XIX, 19.
51 De la st. la dr.: liră, cornucopie pe un cip, bazin circular cu picior şi fluture deasupra; agată neagră cu strat bleu superficial; 9x11; pl. XIX, 16.
52 În cunună de măslin Δω΄/PIω; pastă de sticlă verde; 9x10; pl. XIX, 8.
53-55 Camee reprezentînd capul Meduzei din faţă: agată (relief alb pe fond gri), 12x10; agată (alb-albastru pe fond gri), 11x9; agată albă, 13x12.

Din colecţia Adrian Maniu, un lot de pietre gravate a fost cumpărat de M.I.M.B. (a se vedea capitolul IV). Cînd, cu mulţi ani în urmă, am cercetat aceste achiziţii (în marea lor majoritate puţin semnificative prin raport cu restul colecţiei cunoscutului poet, dispersată la posesori neştiuţi), am efectuat amprente după cîteva intalii care mi s-au părut demne de atenţie. Este de notat că pietrele gravate adunate de regretatul Adrian Maniu provenea (toate cele antice) de pe teritoriul României şi se spune că printre ele se numărau unele camee superbe de la Romula. Iată însă că un mic intaliu cu inscripţie, dintre cele pe care le înregistrasem, a căpătat o maximă importanţă în lumina recentelor descoperiri epigrafice romane de la Sarmizegetusa Regia (cap. IV).

56 Inscripţie: LEG(IO) VI/FERR(ATA); hrisopraz; 8x10; 28137/S.V. 4453; pl. XX, 5.
57 Amor spre st., scuturînd cu o prăjină mere dintr-un măr; agată; 14x9; 28117/S.V. 4471; pl. XX, 6; imagine similară cu a unui intaliu din Colecţia Academieiinfo.
58 Tripla Hekate cu atributele respective jertfind pe două altare cilindrice, încadrată de cîini; pe reversul pietrei inscripţia gnosticăinfo ABPA/[AZ; jasp verde; 10x14; 28152/S.V. 4461; pl. XX, 8 a, b.
59 Divinitate (?) ieşind dintr-un pythos (naştere sacră?) asistată de două personaje şezînd pe cîte un scaun; în st. şi dr. stea şi cocoş; deasupra doi purtători de torţă cu stea la mijloc, deasupra capului divinităţii (?) radiate (Apolo?, Sol?); magnetită; 7x11; 28105/S.V. 4467; pl. XX, 9.
60 Personaj masculin nud spre st., jasp galben; 15x11; 28110/S.V. 4482; pl. XX, 21.
61 Leu spre st. cu corn lunar şi stea deasupra; siderită; 14x11; 28104/S.V. 4466; pl. XX, 11.

În Muzeul din Caracal semnalăm prezenţa a şase intalii inedite la care se vor fi adăugat, desigur, în cursul a mai bine de un deceniu, şi alte piese de la Romula.

62-67 Jupiter pe tron spre dr., inv. 2580, pl. XX, 12; Sol în cvadrigă spre st., inv. 3137, pl. XX, 13; acvilă retrocefală cu coroană în cioc spre st., între două signa, inv. 3386, pl. XX, 14; acvilă retrocefală cu corană în cioc spre dr., pe bază circulară, cu ramură în gheare, inv. 3402, pl. XX, 16; vas cu două spice şi capsulă de mac, încadrat de două cornucopii, inv. 2954, pl. XX, 10; vas cu două spice încadrat de două spice deasupra unei imagini care ar sugera mîinile strînse, inv. 2579, pl. XX, 17.

La Marin Nica din satul Fărcaşele de lîngă Reşca (Romula) am văzut, cu aproape două decenii în urmă, cinci intalii de cornalină cu următoarele imagini:

68-72 Marte spre dr. cu gladius în mîna dr., pl. XX, 20; Esculap spre dr., pl. XX, 7; Dioscurii, pl. XX, 18; gryllos reprezentînd un struţ cu suliţă şi tubă, pl. XX, 19; patruped mic spre st., pl. XX, 15.

BRONZURI FIGURATIVE ŞI OBIECTE DE BRONZ în Colecţia Severeanu. Ca şi pentru sticlărie şi gliptică, cititorul va reveni, spre a se informa despre problematica şi bibliografia bronzurilor figurative şi a obiectelor de bronz la paginile consacrate acestor categorii de artefacte în cadrul cap. IV. Fără menţiune specială în privinţa datării, înseamnă că piesele aprţin secolelor II-III. Schimbarea metalului (plumb) va fi consemnată.

a) Statuete antropomorfe

1. Marte cu coif crestat şi gladius pe braţul dr., sprijinit d eumăr (I=73, 1274/19125, pl. XXI, 1).
2. Diana cu tolba (I=88, 391/19110, pl. XXI, 2).
3-5. Mercur cu petasos înaripat: cu caduceu şi hlamidă în mîna stîngă (I=123, 417/19106, pl. XXI, 3); cu pungă (I=120, 420/19112, pl. XXI, 4); cu pungă şi hlamidă (I=62, 432/19127, pl. XXI, 5).
6-9. Venus: cu diademă şi măr (I=150, 418/19113, pl. XXI, 6); pudică (I=107, 1262/20768, pl. XXIV, 3); cap diademat (I=36, 439/19107, pl. XXI, 7); seminudă, ghemuită (plumb, I=73, 421/19117, pl. XXI, 8).
10-12. Amor: cu pateră şi ryton (I=53, 428/19134, pl. XXI, 9); călare, cu ghirlandă de flori peste piept (plumb, I=42, 1267/19592, pl. XXIV, 5); Harpocrate cu cornucopia şi boboc de lotus deasupra capului (I=133, 415/19129, pl. XXI, 10).
13-15. Fortuna: cu corona muralis şi timpan (bronz aurit, I=162, 386/19099, pl. XXI, 11); cu calathos şi cornucopie (I=49, 1072/19163, pl. XXI, 12); cu cornucopie (I=120, 385/19104, pl. XXI, 13).
16. Dionysos cu cunună de iederă, pateră şi nebis (I=111, 389/19144, pl. XXI, 14).
17. Bustul lui Mithras (I=41, 438/19108, pl. XXI, 15).
18-23. Hercule: imberb, cu măciuca şi blana leului pe mîna st. - trei statuete etrusco-italice, sec. III-I î.e.n. (I=125, 390/19115, pl. XXII, 1; I=121, 388/19105, pl. XXII, 2; I=113, 1260/19100, pl. XXIV, 1); bărbos, cu măciuca şi blana leului în mîna st. (I=85, 1265/19587, pl. XXIV, 2); bărbos, cu cornucopia în mîna st. (I=71,1659/19595, pl. XXIV, 6).
24. Dansatoare, plumb elenistic tîrziu (I=99, 425/19101, pl. XXII, 3).
25-25. Bronzuri etrusco-italice, sec. III-I î.e.n.: personaj grotesc ityfalic (I=37, 429/19140, pl. XXII, 4); personaj feminin nud (I=69, 427/19141, pl. XXII, 5), personaj masculin nud, cu măr în mîna dr., bronz filiform (I=102, 447/19103, pl. XXII, 7=; Hercule (?) copil strangulînd şerpii (?) (I=62, 387/19130,  pl. XXII, 6), bronz elenistico-italic.
29. Hermă ityfalică miniaturală pe o dublă bază tronconică profilată (I=49, 431/19137, pl. XXII, 8).
30-33. Bronzuri artizanale romane tîrzii, sec. IV: figură masculină nuda (I=73, 446/19120, pl. XXII, 9); figură masculină în drapajul statuarei greceşti a sec. IV î.e.n. (I=85, 435/19109, pl. XXII, 10); figură feminină drapată cu patera în mînă dr. (I=71, 430/19119, pl. XXII, 12); figură feminină cu hiton şi himation, poate Fortuna (I=78, 440/19122, pl. XXII, 13).

b) Figurinele de animale
34-37. Feline: leu alergînd (I=31, 434/19165, pl. XXII, 14); protomă şi labă de leu, trapezofor miniatural (I=94, 441/19159, pl. XXII, 11); protomă înaripată şi labă de leu, picior de cistă (Tomis, I=33, 1073/19190, pl. XXII, 10); panteră (?) alergînd (I=41, 403/19155, pl. XXII, 15).
38-42, Tauri: etrusco-italici, sec. III-I î.e.n (I=54, 395/19150, pl. XXIII, 11; I=45, 397/19156, pl. XXIII, 12; I=47, 396/19157, pl. XXIII, 13)ş greco-roman (inscripţie: KЄBOI/YNΔINЄ/ACT, I=31, 1268/19591, pl. XXIV, 11), cap de taur (I=26, 406/19168, pl. XXIII, 7).
43-45. Cal (I=42, 1269/19597, pl. XXIV, 12) protomă de cal, piesă decorativă pentru car (I=53, 405/19166, pl. XXIV, 10).
46-47. cîini: cu laba dr. ridicată (I=65, 419/19161, pl. XXIII, 3), aplecat pe labele din faţă (Dobrogea, I=15, 1643/19706, pl. XXIv, 13).
48. Tapir, bronz egiptean de epocă romană (I=23, 402/19164, pl. XXII, 16).
49, Mistreţ (I=33, 1772/20732, pl. XXIB, 14).
50. Broască (I=20, 1261/19158, pl. XXII, 17), pupază (I=32, 400/19162, pl. XXIII, 2); porumbel (I=30, 1273/19194, pl. XXV, 16; I=45, 1071/19163, pl. XXVI, 19- vîrf de ac de păr); protomă de acvilă, piesă de suspensie pentru car (Dolj, I=80, 1074/19152, pl. XXVII, 20).

c) Aplice, amulete, încuietori
56-68. Aplice antropomorfe: bustul Minervei cu corintic (I=60, 1626/19188, pl. XXv, 15); bustul lui Hercule bărbos cu blana leului înnodată pe piept (I=68, 426/19166, pl. XXIII, 14); capul lui Attis (Bulgaria, I=32, 525/19176, pl. XXV, 12); Dionysos imberb şi pletos cu cunună şi fructe de iederă (Tomis, I=27, 528/19193, pl. XXV, 11, Romula, I=40, 598/19180, pl. XXV, 4); Dionysos bărbos cu cunună de iederă (Tomis, I=43, 993/19187, pl. XXV, 2); Satir imberb (Tomis, I=26, 998/19192, pl. XXV, 9; Callatis, I=23, 721/19763, pl. XXV, 14; Serdica, I=30, 595/19178, pl. XXV, 8); Silen, poate fragmentat de mîner de vas (Bragadiru, Ilfov, I=93, 1627/19169, pl. XXV, 6); capul Meduzei cu aripi (Tomis, I=33, 526/19179, pl. XXV, 5); capul Meduzei cu limba scoasă (Tomis, I=45/592, pl. XXV, 3), capul Meduzei (Tomis, I=43, 527/19177, pl. XXV, 7).
69-71. Cap de leu (Tomis, I=7, 593/19143, pl. XXV, 1; I=35, 596/19170, pl. XV, 10); delfin cu coada răsucită în sus (I=67, 978/19189, pl. XXVI, 11).
72-77. Amulete: relicvariu egipteano-roman cu scarabeu (I=36, 1435/19184, pl. XXVII, 17), căprioară (I=41, 944/19167, pş. XXVI, 13); pisică (I=33, 19598, pl. XXVI, 2); falice (I=20, 943/19228, pl. XXVII, 17; Cladova, I=18, 971/19229, pl. XXVII, 8), pumnal (Dobrogea, I=34, 1655/19699, pl. XXIII, 10).
78-86. Încuietori de caseteinfo: Marte seminud cu scut (I=83, 1263/19138, pl. XXVI, 14); Venus pudica (I=79, 996/19126, pl. XXIV, 7); herme (I=57, 980/20461, pl. XXVI, 5; Serdica, I=77, 965/19173, pl. XXVI, 14); figură feminină (I=79, 952/19174, pl. XXIII, 8); figură masculină seminudă (I=80, 951/19183, pl. XXIII, 9); set de două încuietori simple ale unei casete (I=165, 2060, 2061/20120, 21021, pl. XXVII, 26); încuietoare cu şarnieră şi extremitatea superioară decorată cu palmetă (Tomis, I=150, 2062/  10122, pl. XXVII, 27).

d) Ace, catarame
87-93. Ace: cap de ac cu striaţiuni transversale  de la sfîrşitul epocii bronzuluiinfo (I=106, 524/19362, pl. XXVIII, 3); cu cap în formă de pastilă şi ureche, sfîrşitul epocii bronzuluiinfo (I=101, 511/19364, pl. XXVIII, 12); cu bulb alungit (Transilvania, I=230, 534/19451, pl. XXVIII, 4); cu cap de leu prelungit cu măciucă, drept alegorie herculeană (Transilvania, I=48, 910/19469, pl. XXVIII, 13); cu mîna tinînd o nucă (Serdica, I=60, 518/19662, pl. XXVIII, 8; I=118, 507/19365, pl. XXVIII, 10); cu mîna tinînd o ramură de arbust (Chiusi, I=125, 508/19678, pl. XXVIII, 9).
94. Stil cu spatula păstrată (I=82, 520/19455, pl. XXVIII, 11).
95. Bisturiu etrusco-italic, sec. III-I î.e.n. (Chiusi, I=145, 983/19679, pl. XXVIII, 14).
96. Instrumentinfo chirurgical (?) etrusco-italic, sec. II-I î.e.n., Chiusi, I=142, 984/19680, pl. XXVIII, 15).
97-103. Catarame din sec. IV-Vi e.n.: simple (I=24, 973/19642, pl. XXVII, 8; I=39, 504/19577, pl. XXVII, 10; I=29, 970/19643, pl. XXVII, 14); cu placă traforată (I=49, 594/19578, pl. XXVII, 9; I=51, 501/19641, pl. XXVII, 7), bizantine, cu placă gravată în puncte reprezentînd un păun spre dr. (I?36, 500/19640, pl. XXVII, 15) sau cu inscripţie gravată în puncte: AΓIЄMIXAHΛ/BOHθICONTO/Y (sic) ΦOPOYNTI=sfinte Mihail, ajută celui ce-o poartă (I=40, 502/19644, pl. XXVII, 13).

e) Vase, opaiţe
104-109. Vas miniatural (tip oinohoe) etrusco-italic, sec. II-I î.e.n. (Chiusi, I=41, 918/19126, pl. XXVI, 20); fragement de situlă cu decoraţie au repoussé: victorie spre st. cu coroană în mîna dr. (I=80, 1416/20267, pl. XXVI, 1); oinohoe miniaturală (I=75, 1287/19235, pl. XXVIII, 19); flacon cu corp bulbular (I=74, 1656/19241, pl. XXVIII, 23)Ş căniţă miniaturală din plumb (Tomis, I=52, 912/19471, pl. XXVI, 21).
110-113. Polonic cu cupă hemisferică (I=174, 531/19304, pl. XXVII, 6); pateră cu mîner încorporat (D=190, 1805/19208, pl. XXVIIi, 17), mîner de pateră cu cap de Meduză (I=136, 1290/19221, pl. XXVII, 3); mîner de pateră cu cap de berbec (I=183, 1288/192120, pl. XXVII, 2).
114-119. Opaiţe cu două ciocuri şi apucătoare în frunză de iederă (I=50, 532/19217, pl. XXVIII, 22); cu apucătoare în formă de corn ,lunar (I=44, 533/19123, pl. XXVIII, 18), fragment de corp de opaiţ, dar mai degrabă de inel de turban din Hallstatt D 2 (I=35, 1669/19314, pl. XXVII, 5); romano-bizantine, sec. IV-VI: cu doua ciocuri şi apucătoare în formă de hrismă (I=97, 914/19766, pl. XXVIII, 21); cu apucătoare în cruce şi capcac (lipsă) cu şarnieră (I=80, 915/19215, pl. XXVIII, 20); apucătoare de opaiţ cruciformă (Tomis, I=59, 1153/19231, pl. XXV, 17).

f) Diverse
120-121. Braţul stîng al unei statuete de mari dimensiuni (I=20, 443/19209, pl. XXIV, 9); palma dreaptă a unei statuete asezată pe braţul unui tron (I=22, 1270/19142, pl. XXVI, 17).
122. Trapezofor miniatural cu picior de leu şi corp de Amor înnaripat(I=67, 437/19132, pl. XIII, 4).
123-124. Stanţe în relief folosite în toreutică: Fortuna cu calathos, cornucopie în mîna st. şi cîrma în dr. (Tomis, I=57, 975/19175, pl. XXVII, 21); leu spre st. (Dobrogea, I=29, 967/19310, pl. XXVII, 22).
125-126. Clopoţei: în formă de trunchi de con (I=54, 522/19201, pl. XXVII, 18); în formă de trunchi de piramidă, cu picioruşe la colţuri, piesă sarmaticăinfo(I=59, 523/19202, pl. XXVII, 19).
127. Greutate de cîntar în formă de amforă romano-bizantină, sec. IV-VI (I=87, 521/19218, pl. XXVII, 24).
128-131. Pandantive: în formă de scut cu omfalos şi cerc perlat marginal (I=42, 946/19579, pl. XXVI, 2); cu rozetă traforată şi cerc perlat marginal (I=32, 972/19598, pl. XXVII, 12); rozetă cu opt braţe, dintre care unul perforat pentru atîrnare (I=19, 1839/19690, pl. XXVII, 29); rozetă cu opt braţe dispuse pe un unel (I=28, 1840/19691, pl. XXVII, 11).
132. Degetar (I=19, 920/19593, pl. XXVIII, 5).
133-134. Frunze: cu ataşă inelară (Dobrogea, I=62, 1641/19710, pl. XXVII, 25); cu marginile traforate şi ataşă rectangulară (I=54, 1761/20771, pl. XXVII, 23).
135-136. Cuţitaşe: cu mîner cu striaţiuni transversale, sfîrşitul epocii bronzului (I=83,935/19355, pl. XXIII; 5); mîner terminat cu două capete de acvilă adosate (Oltenia, I=44, 2140/19618, pl. XXIII, 6).
137-139. Strigilii: etrusco-italic, pliabil, răzuitorul şi mănerul fiind prinse printr-un nit, sec. III-I î.e.n. (Chiusi, I=160, 921/19681, pl. XXVII, 28); decoraţie în puncte pe mîner, constînd din trei boboci de lotus (Tomis, I0340, 529/19460, pl. XXVII, 1); decoraţie pe mîner în volute punctate (Tomis, I=370, 530/19459, pl. XXVII, 4).
140. Piesă de harnaşament avînd la partea inferioară o bară sudată pentru prindere (Sarmizegetusa Regia, I=72, 934/19422, pl. XXVIII, 24). Piese similare au fost descoperite în castrele limes-ului european, inclusiv în cele din Dacia Superior. Prezenţa acesteia la Sarmizegetusa Regia constituie o dovadă în plus a aşezării militare romane de acolo, atestată de săpăturile arheologice din 1980.
141-143. Sistemul de închidere al unei centuri italice arhaice din bronz, databilă în jurul lui 700 î.e.n. infoconstînd din două aplice în formă de greieri cu cap e felină, fizate fiecare cu două nituri pe platbanda centurii (lungimea aplicelor=89, 1276, 1277/19397, 19398, pl. XXVII, 16); două aplice de prindere mai fin realizate, aparţinînd unei alte centuri din aceeaşi vreme (lungime=100, 1278, 1279/19399, 19400, pl. XXVII, 16a); fragmetn al unei centuri executate din plăcuţe prinse prin şarniere, piesa reprezentînd un grifon spre dr.; artă scitică. sec. V-IV î.e.n. (Sudul U.R.S.S. sau Dobrogea, I=28, 968/19311, pl.XXVI, 3).
144. Oglindă etruscă cu reversul gravat. Într-o cunună de laur executată pe bordul profilat reprezentate, în cîmpul circular, trei personaje masculine seminude, cu drapajul aruncat pe spate, purtînd bonete frigiene. Figura centrală e redată în picioare, din faţă, iar cele laterale, din profil, şezînd pe două „stînci”, cu braţele sprijinite pe piciorul îndoit. Această temă iconografică nu apare pe exemplarele datate la sfîrşitul sec. VI şi în sec. Vinfoşi, credem, nici pe cele din veacul următor info. De la oglinzile din sec. V, exemplarul din Colecţia Severeanu păstrează cununa de laur. Mînerul, terminat cu cap de caprideu stilizat, făcînd corp comun cu discul, precum şi proporţiile oboectului apropie această oglindă de cele de la începutul veacului III, descoperite la Taquinia info. Înclinăm să datăm oglinda în chestiune în prima jumătate a sec. IV î.e.n. şi să vedem în reprezentarea gravată pe Paris între Lycaon (fiul lui Priam cu Laotae, ucis de Ahile) şi Polydor (cel mai tînăr al aceluiaşi cu Hecuba, trimis de regele troian, -după versiunea tîrzie a lui Vergilius, Eneida, trad. Coşbuc, III, 45-57- cu aurul cetăţii spre a-l adăposti la regele trac Polymestor care, după căderea Troii, l-a ucis însuşindu-şi comorile; în Iliada, XX, 404, Polydor e şi el ucis de Ahile), victime prehectoriene ale mîniosului peleian (I=264, D=122, 997/19318, pl. XXVIII, 16).
145-150. Oglinzi discoidale cu cerc de perforaţii marginale (D=90, 603/19321, pl. XXVIII, 1; D=90, 947/19316; 948/19315; 950/19319); fragmente de mînere de oglinzi (I=77, 1647/19703, pl. XXVIII, 6; I=79, 1406/19683).
151. Linguriţă euharisticăinfo fragmentară de argint (Transilvania, I=133, 519/19454, pl. XXVIII, 7). Piese frecvente în lumea paleo-creştină. În tezaurul descoperit in 1942 la Mildenhall (Anglia), datat în ultimul sfert al sec. IV, se află cinci linguriţe de argint cu hrismă. Obîrşia transilvană a acestei piese este deosebit de interesantă, alaturi de donarium-ul de la Biertan, pentru ilustrarea creştinismului postaurelian în fosta Dacie Superior. 

KYPRIAKA MISCELLANEA BANATICA

 Muzeul Banatului din Timişoara numără în colecţiile sale 36 vase ceramice, 4 statuete de teracotă şi 6  statuete şi fragmente de statuete din calcar moale, toate de provenienţă cipriotă. Vasele antice constituie ca număr şi importanţă al treilea lot din ţară, după cele strînse la I.A.B. şi in Colecţia Severeanu şi care au format majoritatea covîrşitoare a materialului celor două volume din Corpus vasorum antiquoruminfo. Autorii acestora au omis însă cuprinderea vaselor cipriote de la Timişoara in lucrarea pe care au întocmit-o. Florin Medeleţ, directorul muzeului timişorean, ne-a încredinţat spre publicare toate antichităţile cipriote ale colecţiei. Am fi dorit ca ele sa apară în Tibiscus, anuarul Muzeului Banatului, însă rînduielile administrative din ultimii ani limitează difuzarea unor astfel de publicaţii care au devenit ele inaccesibile instituţiilor muzeale însele. Aflîndu-şi locul în suplimentul acestei cărţi, sîntem încredinţaţi că ele se vor bucura de toată atenţia pe care o merită valoarea lor, atît din partea arheologilor şi istoricilor de artă cît şi a publicului ce va putea lua cunoştinţă de vechea artă a frumoasei insule a Mediteranei orientale prin unicele vase şi statuete de teracotă existente în România. Cît priveste microstatuaria cipriotă de calcar, mai multe exemplare din colecţia Sutzu, aflate din 1597 la I.A.B., au fost deja publicate info; ele se situează însă, cronologic, după acelea care vor fi aici prezentate.
Din informaţiile furnizate de Muzeul din Timişoara aflăm că cele mai multe antichităţi cipriote provin din Colecţia Ormos Zsigmond, prefect al comitatului Timiş în vechiul imperiu austro-ungar, care la 24 aprilie 1889 le-a donat muzeului înfiinţat in 1872.. Pînă in 1890, amintitul colecţionar donează instituţiei muzeale toate obiectele sake arheologice. Se spune că piesele cipriote ar proveni dintre cele adunate pe insulă de Luigi Palma di Cesnola (1832-1904), născut la torino, general în armata yankee, apoi consul al Statelor Unite şi Rusiei în Cipru, şi, finalmente, din 1877 funcţionar şi ulterior director la Metropolitan Museum din New York de către care i-a fost achiziţionată in 1873 colecţia şi al cărui actual local l-a inauguratinfo. Ocaziile in care colecţionarul timişorean ar fi putut achiziţiona piese din Colecţia Cesnola sînt două: licitaţia de la Paris din 1870la care au fost vîndute antichităţi descoperite în cursul campaniei din 1868 şi cea de la Londra, un an sau doi mai tîrziu, cînd mari muzee dar şi colecţionari particulari mai puţin notorii au reuşit să dobîndească unele exemplare. Nu este exclus ca înfiinţarea muzeului timişsorean, la care Ormos a jucat un rol hotărîtor, să fi fost impulsionată de achiziţiile acestuia din colecţia Cesnola. Numele altor donatori şi antichităţilor cipriote timişorene vor fi menţionate special. Anii sînt toţi î.e.n.

Ceramică
1. Vas globular cu gît alungit şi orificiu de umplere pe gît, mîner mic, angobă roşiatică (red polished III, I=132, 1027/III6032, pl. XXIX, 2). Cipriot mediu, 2000-1850 (S.C.E., IV, 1 A, pl.LXV, 4; LXVI, 1-2; LXVII,2).
2. Vas globular cu trei picioruşe şi patru orificii de suspensie pe corp, buza are trei orificii de suspensie;  angobă bej cu decoraţii în roşu de triunghiuri haşurate în „felii de pepene” (I=95, 1018/III3063, pl. XXIX, 1). Cipriot mediu II, 1850-1750.
3. Corp alungit cu patru orificii de suspensie şi toartă mică, picior tronconic, angobă albicioasă decorată cu linii brune în „felii de pepene” cu zigzaguri ţi triunghiuri haşurate (I=150, 1157/I 3575, pl. XXIX, 3). Cipriot mediu III, 1750-1600.
4-6. Corp piriform cu fundul rotunjit, gît prelungit în cioc, toartă mică, angobă galben-roz, decor cu linii brun-roşiatice: cu tringhiuri haşurate pe cerc median şi diametre, din grupaj de linii, încrucişîndu-se pe partea de jos a corpului (I=118, 1013/II 535, pl. XXIX, 4); cu triunghiuri haşurate şi mici cercuri cu punct central în spaţiile libere (I=131, 1020/III 3068, pl. XXIX, 5); cu trapeze haşurate şi linii triple zigzagate pe un cerc de bază dintr-o linie zigzagată încadrată de cîte trei drepte (I=140, 1012/III 3067, pl. XXIX, 6). Cipriot mediu III.
7. Corp globular, bază inelară, gît conic, buza în pîlnie şi toartă arcuită; pastă brun-roşcată fără angobă (I=88, 1022/III 3065, pl. XXIX, 7). Cipriot recent I A, 1600-1450 (S.C.E., I, pl. LXIII, 2; Aghios Iakovos, mormîntul 10).
8. Farfurie înaltă cu inel de bază ţi toartă unghiulară sunpraînălţată, pastă brun-roşcată fără angobă (I=75, 1031/III 3075, pl. XXIX, 8). Cipriot recent II A, 1400-1300 (S.C.E., I, pl. LXXVI, 1, Enkomi, mormînt 2) sau II B, 1300-1200 (R.D.A.C., 1972, p. 65, nr. 35, pl. XII, 11, Anakastina, mormînt 1).
9. Corp globular decorat în relief cu două cercuri mediane şi trei linii verticale, inel de bază, gît conic, buză în pîlnie şi toartă arcuită; pastă brun-roşcată, vasul imitînd exemplare de bronz (I=140, 998/III 3054, pl. XXIX, 9). Cipriot recent II B, 1300-1200 (R.D.A.C., 1972, p. 64, nr. 25, pl. XII, 6, Anakastina, mormînt 1).
 10. Skyfos hemisferic cu toartă triunghiulară prinsă oblic, angobă albicioasă decorată cu linii brune haşurate sau punctate, circulare sub buză sau cu diametre întretăindu-se pe fund (I=95, D=185, 1044/III 3076, pl. XXX, 2). Cipriot recent II B (S.C.E., II, p. LXII, 2, Aghios Iakovos, mormînt 8 identic cu Enkomi, mormînt 3, nr. 220, pl. CXIV).
11. Corp globular, fund plat, gît conic, buză în pîlnie şi toartă arcuită, angobă albicioasă şi decor brun cu benzi verticale haşurate sau romburate (I=134, 1011/III, 3052, pl. XXX, 1). Cipriot recent II B.
12. Corp bitronconic, gît conic, buză în pîlnie şi toartă mică arcuită; angobă albicioasă fără decor (I=59, 997/III 2339, pl. XXX, 3). Cipriot recent III B, 1190-1150 sau C, 1150-1050.
13. Cu corp globular, inel de bază, biansat şi cu deversor; angobă gălbuie şi linii brun-roşcate (I=85, 1001/III 3057, pl. XXX, 5). Cipriot recent III B (R.D.A.C., 1972, p. 66, nr. 58, pl. XVI, 4, Ankastina).
14. Farfurie cu toarte orizontaleM angobă bej decorată cu linii brune (D=130, 991/III 3077, pl. XXX, 4, spatele). Început de cipro-geometric I, 1050-950 (S.C.E., I, pl. LIX, 1, Lapitos, mormîntul 602).
15. Cană cu picior, gît evazat şi toartă supraînălţată; angobă albicioasa decorată cu două linii brune pe corp, la nivelul bazei torţii (I=112, 1033, pl. XXX, 7). Cipro-geometric I.
16. Amforisc, angobă albicioasă cu decor bicrom de linii negre şi roşii (I=104, 1023/III 3055, pl. XXX, 6). Cipro-geometric I?
17-18. Lekytoi cu corp globular, angobă albicioasă decorată cu cercuri concentrice din linii brune: cu fundul rotund (I=102, 994/352, pl. XXX, 8) şi cu fundul plat (I=92, 995/III 3052, pl. XXX, 19). Cipro-geometric II, 950-850 (S.C.E., II, pl. XC, Marion, mormîntul 69, 20 şi pl. LXXXI, 1, Marion, mormîntul 83, 4).
19-21. Stamnos miniatural, angobă roşiatică, decor cu linii brune (I=65, 1019/II 550, pl. XXX, 9); amforisc cu picior, angobă albicioasă cu linii brune şi roşii, stil bicrom (I=215, 989/III 3053, pl. XXXI, 1); amforisc decorat cu benzi, triunghiuri haşurate şi flori de lotus pe gît, angobă gălbuie şi decor bicrom în brun şi roşu (I=175, 990/III 3053, pl. XXXI, 2). Cipro-geometric III, 850-700 (S.C.E., IV, 2, pl. XXIv, 3 şi S.C.E., II, pl. CLVII, 6, Idalion, nr. 635, pentru ultimele două).
22-24. Oinohoe: cu corp globular, bază inelară, toartă bifidă, angobă roşie, decor liniar negru (colecţia Pongracz, I=180, 992/III 3054, pl. XXXI, 3); idem, angobă albicioasă şi deocraţii în linii brune (I=190, 1002/III 3056, pl. XXXI, 4); idem, fundul plat, angobă albicioasă şi decoraţii in linii brune (I=220, 1014/III 3057, pl. XXXI, 5). Ciprio-arhaic I, 700-600 (S.C.E., II, pl. CXV, 10-12; S.C.E., II, pl. Xl, 3, Marion, mormîntul 13; S.C.E., II, pl. XXXIII, Stylii, mormîntul 10-respectiv).
25. Vas situlă miniatural cu deversor, angobă albicioasă cu linii brune (I=110, 1000/III 3064, pl. XXXI, 6). Cirpo-arhaic I (S.C.E., II, pl. XXIII, Scylii, mormînt 10).
26. Corp globular, bază inelară, gît cu nervură transversală mediană şi gura în pîlnie; angobă roşie cu decoraţie în linii negre (black on red; I=122, 1015/III 3054, pl. XXXI, 7). Cipro-arhaic II, 600-475 (S.C.E., II, pl. CXIII, Amatus, mormînt 16).
27. Oinohoe miniaturală cu fundul plat, angobă roşie şi deocr liniar negru (black on red; I=100, 1025/III 3054, pl. XXXI, 8). Cipro-arhaic II (S.C.E., II, pl. CXVI, Amatus, mormîntul 9).
28-36. Ceramică elenistică: cupă cu firnis negru (colecţia Nagy, D=177, 1030/220, pl. XXXI, 10), kylix cu firnis negrru verzui (colecţia Nagy, I=100, 1032/217, pl. XXXI, 9); kylix cu benzi de firnis negru (D=120, 996, pl. XXXI, 7); ambele din sec. III; infundibilum din pastă fină cu angobă albicioasă (I=55, 1051/III 3079, pl. XXXII, 2); lagynos cu toartă torsionată, angobă gălbuie şi decoraţie cu linii şi iederă în culolare roşie (I=145, 999/III 3054, pl. XXXII, 4), două unguentarii piriforme cu angobă roşiatică (I=75, 1017/III 3059, pl. XXXII, 1; I=125, 1010/III 3060, pl. XXXII, 6, S.C.E., II, pl. CXLVIII, 5, 8); ulcioraş cu corp piriform, angobă bej nedecorată (I=97, 1024/III 3061, pl. XXXII, 3, S.C.E., II, pl. CXLVII, 7), ultimele cinci vase din sec II-I.

Statuete din teracotă
37. Cal, angobă albicioasă cu decoraţie bicromă brun şi roşu (I=240, 1148/III 3074, pl. XXXII, 5). Cipro-geometric III, 850-700.
38. Statuetă feminină cu văl pe creştet, în mîna st. un disc (I=115, 1102/III 3050, pl. XXXII, 11). Cipro-arhaic I, 700-600 (R.D.A.C., 1977, pp. 150-153, pl. XLIII).
39. Statuetă feminină cu văl, colier şi disc în mîna st. (I=190, 1101/III 3040, pl. XXXII, 15). Cipro-arhaic II, 600-475.
40. Orantă cu văl şi colan cu pandantiv (I=170, 1100/III 3043, pl. XXXII, 9). Cipro-arhaic II (R.D.A.C., 1977, p.185, nr. 25, pl. LX).

Statuete de calcar
41. Cap de tînăr cu perucă egipteană lăsată pe gît şi umeri (I=85, 1096/III 3049, pl. XXXII, 8). Cipro-arhaic I, 700-600 (R.D.A.C., 1978, p. 169, nr. 80, pl. XXI).
42. Fragment din faţa unei statuete de tînăr (I=95, 1111/III 3048, pl. XXXII, 10). Cipro-arhaic I-II (R.D.A.C, 1976, p. 143, pl. XX, 6.
43. Cap de tînăr cu coif conic (I0185, 1104/III 3047, pl. XXXII, 12). Cipro-arhaic II, 600-475 (R.D.A.C., 1978, p. 169, nr. 79, pl. XIX).
44. Divinitate (?) feminină cu tron cu colier cu pandantiv şi prunc pe genunchi (I=165, 1107/III 3042, pl. XXXII, 13). Cipro-arhaic II (S.C.E., II, pl. LXVI, 41, 42, Marion, mormîntul 58, ceva mai tîrzie).
45. Statuetă feminină cu colier şi pandantiv, partea inferioară ruptă (I=215, 1108/III 3044, pl. XXXII, 14). Cipro-arhaic II.
46. Şoim pe un postament monolit; pe spate urmele a cinci linii de culoare roşie (I=88, 1106/III 3051, pl. XXXII, 16). Cipro-arhaic II.

Abrevieri

A.C.I.B.A                                Actes du colloque international sur le bronzes antiques
A.C.M.I.T                               Anuarul Comisiunii monumentelor istorice, secţia pentru Transilvania, Cluj.
A.I.S.C                                    Anuarul Institutului de studii clasice, Cluj
A.J.A.                                      American journal of archaelogy, Baltimore
A.M.N.                                    Acta Musei napocensis, Cluj
B.C.H.                                     Bulletin de correspondance hellénique, Paris
B.C.M.I.                                  Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, Bucureşti
B.J.                                          Bonner Jahrbücher
B.M.I.                                      Buletinul monumetelor istorice, Bucureşti  
G. Bordenache, Sculture...   G. Bordenache, Sculture greche e romane del Muzeo nazionale di antichità di Bucarest, Bucureşti, 1969
B.S.N.R.                                   Buletinul Societăţii numismatice române, Bucureşti
Bucovală                                 M. Bucovală, Vase antice de sticlă la Tomis, Constanşa, 1968
Charleswoth                           D. Charlesworth, Roman square bottles, în J.G.S., VII, 1966, pp. 26-40
C.I.L.                                        Corpus inscriptionum latinarum, Berlin
Dura Europos                         Chr. W. Clairmont, The glass vessels. The excavations at Dura Europos, New Haven, 1963
D.I.D., I, II                              Din istoria Dobrogei, I, II, Bucureşti, 1965, 68
E.A.A.                                       Enciclopedia dell'arte antica classica e orientale, vol. I-VII, roma, 1958-1966
E.C.R.                                       Enciclopedia civilizaţiei romane, Bucureşti, 1982
E.D.                                          Ephemeris dacoromana, Roma
S. Ferri, A.R.D.                       S. Ferri, Arte romana sul Danubio, milano, 1933
Filarska                                   B. Filarska, Szkla starozytne, Muzeum narodove w Wardzawie, Varşovia, 1952
Fremersdorf, Köln                F. Fremersdorf, Die Anfänge der römischen Glashütten Köln, în Kölner Jahrbuch, 8, 1965-1966, pp. 24-43
Fremersdorf, Nürnberg       Idem, Zu dem blauen Glasbecher aus dem Reinhengräberfeld von Pfahlheim im  Germanischen Nationalmuseum
                                                 Nürnberg,
în Kölner Jahrbuch, 1, 1955, pp. 33-35
Garin II                                  B.N. Arakelian, Garin II, rezulatî razkopok 1951-1955, Erevan, 1957
I.A.B.                                       Institutul de arheologie, Bucureşti
I.A.I., I.B.AI.                           Izvestija na (Bălgarskia) arheologhiceski institut, Sofia
I.G.B.                                       G. Mihailov,Insciptiones graecae in Bulgaria repertaem,  I-IV, Sofia, 1956
I.I.R.                                        Izvoare privind istoria României, Bucureşti, 1964
I.M.C.D.                                  In memoriam C. Daicoviciu, Cluj, 1974
Isings                                      C. Isings, Roman glass from dated finds, Groningen, 1957
Isings, Limburg                     Idem, Roman glass in Limburg, Groningen, 1971
I.V.A.D.                                    Izvestia na arheologhiceskovo drujestvo v grad Varna, Varna
J.D.A.I.                                    Jahrbuch des Deutchen Archäologischen Instituts, Berlin
J.G.S.                                       Journal of glass studies, Corning
J.Ö.A.I.                                    Jahreshefte des Övsrreich. Archäologischen Institus, Viena
Kh. M. V.                                 Kunsthistorisches Musem, Viena
Köln                                         Römer in Rumänien, Köln, 1969
Materiale                                Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti
M.B.                                         Muzeul Brukenthal, Sibiu
M.I.N.A.C                                Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa
M.I.O.                                      Muzeul de istorie al Olteniei, Craiova
M.I.R.S.R.                               Muzeul de istorie al R.S.R., Bucureşti
M.I.T.                                       Muzeul de istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca
M.N.U.B.                                 Muzeul naţional ungar, Budapesta
M.P.F.                                      Muzeul Porţilor de Fier, Drobeta Turnu-Severin
M.T.I.K .                                  Muzeul tezaurelor istorice, Kiev
M.U.A.I.                                   Muzeul Unirii, Alba-Iulia
Om.C.D.                                   Omagiu C. Daicoviciu, Bucureşti, 1960
Om.C.I.                                    Omagiu Constantinescu-Iaşi, Bucureşti, 1962
P.B.A.                                        Proceedings of the British Academy, Londra
Peter la Baume                       Peter la Baume, Glas der antiken Welt, Köln, 1971
Pirling                                      R. Pirling, Das r˜˜ömisch-fränkische Gräberfeld von Krefeld-Gellep, Berlin, 1966
P.Z.                                           Prähistorische Zeitschrift, Leipzig-Berlin
R.A.                                          Revue archéologique, Paris    
R.D.A.C.                                   Report of the Department of antiquities, Cyprus
R.E.A.                                       Revue des études anciennes, Bordeaux
R.E.S.E.E.                                Revue des études dus-est européennes, Bucureşti
R.I.R.                                        Revista istorică română, Bucureşti
Roma                                       Civiltà romana in Romania, Roma, 1970
R.R.H.A.                                  Rrevue roumaine d'histoire de l'art, Bucureşti
S.C.E.                                       The swedish Cyprus expedition, 1927-1931, Stockholm, 1934-1956
S.C.I.A.                                     Studii şi cercetări de istoria artei, Bucureşti
S.C.I.V.(A).                              Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, Bucureşti
S.C.N.B.                                   Studii şi cercetări Muzeul Brukethal, Sibiu
S.C.N.                                      Studii şi cercetări de numismatică, Bucureşti
Spartz                                      E. Spartz, Antike Gläser, Kassel, 1967
S.M.M.I.M                              Studii şi materiale de muzeografie şi istorie militară, Bucureşti
St. clas.                                   Studii clasice, Bucureşti
D. Tudor, C.M.R.E.D.           D. Tudor, Corpus monumentorum religionis equitum danuvinorum, I, II, Leida, 1969, 1976
D. Tudor, O.R.3,4                  Idem, Oltenia romană3,4, Bucureşti, 1968, 1978
D. Tudor, O.T.S.                    Idem, Oraşe, tîrguri, sate în Dacia romană, Bucureşti, 1968
Vermaseren, C.IM.R.M.      M.J.Vermaseren, Corpus inscriptionum et monumentorum religionis mithtraicae, vol. I-II, Leida, 1956, 1960
Vessberg                                O. Vessberg, The hellenistic and roman periods in Cyprus, în S.C.E., IV, 3.





    




 
 

dacia-ant

rasfoieste-250x500

galeriei-250x500-2