Arta romană în România

STATUETELE

Activitatea atelierelor sculpturale din Dacia nu se rezumă doar la domeniul macrostatuariei sau al reliefului. Statuetele, cel mai adesea din marmură, erau căutate fie ca obiecte de cult în cadrul familiilor, fie pentru a fi închinate ca ofrande în sanctuarele divinităţilor respective. Alteori valoarea lor pur ornamentală era cea pentru care erau cumpărate. O bună parte dintre ele serveau cultelor practicate în castre, ca, de pildă, Minerva, descoperită în castrul de la Drobetainfo (MPF, DA, pl. IV/8), sau capul unei statuete a lui Apoloinfo, descoperit în castrul de la Aquae (Cioroiul Nou), ultimul mai păstrând urme ale vopselei aplicate pe marmură (Muzeul din Craiova), modalitate de a conferi verism coloristic statuilor antice, gust care ni se pare astăzi îndoielnic, într-atât realitatea arheologică ni s-a fixat pe retină. Statuete ale Venerei Pudice sau Anadyomene transpuneau în mamură tipologia frecventă în bronz şi lut. Tot mediului militar aparţinea şi torsul Victoriei în mers spre dreapta descoperit în castrul de la Drobeta (MPF). Ţinem să precizăm că cea mai mare parte a statuetelor descoperite în Dacia şi Sciţia Mică sunt databile în cursul secolului al II-lea si cel mult în primele decenii ale veacului următor.
Dacă unele statuete sunt realizate în marmură cu granulaţie fină şi frumos polisate, lucrate într-o deplină tridimensionalitate, ca, de pildă, cea descoperită la Potaissa (il. 136) (Muzeul din Turdainfo, inv. nr. 2487), altele sunt modeste ofrande din calcar, de o agrestitate datorată deopotrivă materialului, cât şi manierei artizanale. Ne gândim în primul rând la acea Nemesis de la Apulum, de care a venit vorba mai sus (vezi nota 576) sau la Cybele de la Gherla (MIT, nr. inv. D. 846, DA, pl. IV/9). Atât în Dacia, cât şi în Sciţia Mică statuetele aceloraşi divinităţi sunt lucrate uneori paralel în forme artizanale (ca, de pildă, acel microgrup statuar de la Tomisinfo, secolul al II-lea, aflat la IAB, il. 137) şi în tradiţia formalismului elenic (o Cybele descoperită la Schitu-Costineşti şi aflată la MINAC, lucrată în marmurăinfo, il. 138).
Nu s-ar putea spune că materialul este cel care decide asupra unei formule sau alteia. Iată, de pildă, o serie întreagă de piese în ronde-bosse, realizate în marmură, de obicei grupuri apaţinând iconografiei dionysiace (ca acela antecitat de la Tomis, vezi nota 586) sau mithriace, a căror tridimensionalitate este atât de redusă încât par a fi adevărate traforaje în marmură. Ronde-bosse-ul acestor grupuri cultuale este nu numai aplatizat, dar şi sumar prelucrat. Avem în vedere grupul dionysiac de la Tomis (vezi din nou nota 586), cel al lui Liber Pater (il. 139) de la Apulum (MIT), al lui Mithrasinfo de la Sarmizegetusa (Muzeul din Deva) şi al Nemesideiinfo din acelaşi loc (aflat în aceeaşi colecţie, DA, pl. IV/7).
Statuetele triplei Hekate, ale lui Liber Paterinfo (il. 150), ale lui Paninfo, ale lui Herculeinfo ca erou benefic, protector al pragului şi al familiilor, pentru că el însuşi a trecut de două ori pragul Infernului, biruind asupra morţii, sunt comune nu numai antichităţilor romane de pe teritoriul ţării, ci şi altor regiuni ale continentului pe cuprinsul cărora s-a extins stăpânirea civilizatoare a Romei. Din acelaşi veac al II-lea e.n. ne-au parvenit de la Tomis un Apolo citared fragmentarinfo (aflat la IAB), un cap de dadofor mithriac (MUAIinfo ) şi un altul, al unui Thanatos adormitinfo (il. 140), descoperit la Ostrov şi aflat la MINAC.

art rom ro

rasfoieste-250x500

galeriei-250x500-2