Arta imperială a epocii lui Traian

CUVÂNT ÎNAINTE

În 1982 s-a împlinit un veac de la începerea de către Grigore Tocilescu a săpăturilor la Monumentul triumfal de la Adamclisi, cel mai mare şi mai bine conservat obiectiv de acest gen al arheologiei romane. Cartea de faţă nu are însă un caracter comemorativ, în sensul prezentării problematicii şi a stadiului cercetărilor de teren, etnografice, de istoria artei sau de istorie politică şi militară referitoare fie la Trofeul dobrogean, fie la Columna lui Traian de la Roma sau la alte monumente realizate în Imperiu sub aceeaşi domnie a primului împărat roman de obârşie provincială, hispanică. Din punctele de vedere susmenţionate, întreaga artă imperială a vremii lui Traian s-a bucurat, în decursul deceniilor şi chiar al secolelor, de o maximă şi susţinută atenţie urmărind să descifreze mesajul iconografic şi să lămurească aproape toate chestiunile (care pot fi lămurite) de ordin istoric, sculptural, arhitectonic suscitate de respectivele monumente. Lista scrierilor privitoare la construcţiile şi arta epocii traianice, la contextul mai restrâns sau mai larg al ei în cadrul artei romane a primului veac al erei noastre este imensă. Cititorul nu are însă a se aştepta, nici a se teme de vanitoasa etalare a unei vane erudiţii, deoarece scopul lucrării de faţă nu ţine de domeniul gratuităţii livreşti. Ea îşi propune să repună în discuţie arta imperială a domniei lui Traian fiindcă cercetările autorului, noutăţile descoperite în decursul studiului comparativ al monumentelor, îl îndreptăţesc să apeleze la răgazul şi interesul cititorilor spre a li le împărtăşi. Cred a fi un lucru îmbucurător, pentru oricine ar fi acela, că Monumentul de la Adamclisi, în noua reordonare şi interpretare iconografică pe care o propunem, se constituie în cheie a înţelegerii mai profunde şi mai circumstanţiate a întregii arte traianice, a pătrunderii mobilurilor ei sociale şi politice, a decriptării unei ideologii, a unor motivaţii filosofice, a unei atmosfere culturale şi a comportamentului clasei politice romane faţă de evenimentele care au remodelat Principatul la cumpăna a două secole. Acestea toate se explică prin şi explică la rândul lor bogatele programe iconografice care, sub Traian, acoperă aproape în întregime edificiile pe care le împodobesc.Cei mai mult sau mai puţin introduşi în problematica artei romane până în a doua jumătate a sec. II p.Chr. vor afla în Introducere o firească punere în temă care, pomenind principalele teorii ale exegezei moderne privind geneza şi specificul acestei arte, va evidenţia totuşi opţiunea personală a autorului, jalonând astfel demersul său teoretic. Primul capitol va trasa cadrul istoric, politic, cultural al anilor domniei lui Traian pornind de la fundalul de raportare a celor două decenii de maximă plenitudine ale civilizaţiei romane, fundalul trist şi întunecat al domniei lui Domiţian. Al doilea capitol va expune şi argumenta noua ordonare a decoraţiei sculpturale (metopele) de la Adamclisi şi va evidenţia aspecte iconografice şi artistice lămuritoare asupra obârşiei Monumentului şi a înrudirii artistice a acestuia cu celelalte complexe arhitectonico-plastice ridicate de Traian. Respectivele aspecte, ca şi implicarea lor în discutarea Columnei şi a restului monumentelor majore, formează materia capitolului următor. În ultimul capitol se va insista asupra destinului artizanalului în vremea Antoninilor, pornindu-se de la valorile îmbrăcate de acesta pe operele sculpturale traianice.Structura volumului, mai sus expusă, credem a fi lămuritoare asupra interesului de ordin mai larg căruia intenţionează să i se adreseze prezenta lucrare. Mai larg nu înseamnă nicidecum pentru noi mai puţin riguros sau mai puţin aplicat la obiect, ci mai limpede, calitate căreia am năzuit necontenit să i ne înscriem. Drept pentru care referinţele şi trimiterile bibliografice din note vor fi minime şi cu precădere la ultimele cercetări. Plecând de la acestea, precum şi de la bibliografia selectivă aflată la sfârşitul cărţii, oricine va putea reface şi controla drumul pe care l-am parcurs, se va putea informa suplimentar asupra atâtor aspecte conexe, la a căror discutare ne-au constrâns să renunţăm motive vizând coerenţa şi echilibrul întregului.

MIHAI GRAMATOPOL

cop-art2011

rasfoieste-250x500

galeriei-250x500-2